Febra Lassa – definitie, simptome si tratament


Ce cauzeaza febra Lassa? Cel mai adesea arenavirusurile care se gasesc in special in zona Africii, in speta de virusuri purtate de specia Mastomys natalensis, o specie de soarece de camp specifice continentului African. De regula, contaminarea are loc indirect, prin ingerarea hranei sau a apei contaminate, insa poate avea loc si direct, de la om la om, prin contactul de saliva, voma, sau chiar si prin contactul cu sangele.

In Romania nu se cunosc cazuri de febra Lassa, insa in ultimii ani au tot aparut cazuri in Nigerial, Liberia, Sierra Leone, dar si in SUA si in Marea Britanie, cel mai probabil din cauza calatoriilor in spatiile rurale africane ale cetatenilor britanici si americani (dar nu numai).

Primele simptome apar dupa 5-16 zile

Perioada de incubatie a arenavirusurilor care cauzeaza aceasta boala este de aproximativ 5-16 zile, dupa care boala debuteaza cu o usoara stare de maleza, dar care tinde apoi sa se agraveze. Apar senzatii de greata, varsaturi, dureri toracice, diaree si deshidratare, disfagie etc.

Apoi, pe masura ce boala se agraveaza, pe amigdale se depoziteaza o pseudomembrana din exsudat de culoare alba sau galbena, iar fata si gatul (mai rar) capata aspecte de tumefiere. Deseori, tensiunea arteriala sistolica la pacientii cu febra Lassa este de sub 90 mm Hg, iar unii dintre ei pot prezenta bradicardie, adica scaderea frecventei pulsului sub 60 de batai pe minut.

Alte simptome ale acestei boli sunt:

  • aparitia sangerarilor gingivale;
  • aparitia tinitusului;
  • 2/10 pacienti isi pierd auzul definitiv;
  • pot aparea senzatii de delir;
  • febra constanta de peste 39 de grade Celsius;
  • aparitia epistaxisului, adica a sangerarilor nazale;

Cum se pune diagnosticul?

La pacientii din zona Africii sau care au calatorit recent in zonele respective se suspicioneaza aceasta boala atunci cand acestia prezinta un prodrom viral, urmat de afectarea nejustificata a origarui organ, exceptie facand sistemul nervos central. In principiu, pentru diagnostic se folosesc testele functiei hepatice, a urinei, hemoleucograma, nivelele de AST si ALT. Pentru cazurile avansate, atunci cand pacientul necesita un diagnostic rapid se foloseste un procedeu numit PCR, care are la baza o reactie de polimerizare in lant a codului ADN.  Totodata, se poate folosi si evidentierea anticorpilor specifici.

Febra Lassa are un risc de infectie foarte mare, motiv pentru care, toate probele biologice trebuie manipulate numai in laboratoare cu grad de securitate de minim 4.

Tratamentul si profilaxia


In medie, rata de mortalitate este de 16-45% dintre cazuri sau chiar de 50-92% la femeile gravide. Daca se incepe in timp util, perioada de vindecare este de aproximativ 12-15 zile, cu mentiunea ca orice intarziere a tratamentului creste sansa de mortalitate.

Medicamentele folosite in tratamentul febrei Lassa sunt ribavirinul si plasma antifebra specifica (care are numai caracter adjuvant). De regula, terapia cu ribavirin se face dupa urmatorul plan:

  • 30 mg/kg administrate intravenos o singura data;
  • 16 mg/kg administrate intravenos de 4 ori pe zi timp de 4 zile;
  • 8 mg/kg administrate intravenos imp de alte 7 zile;

Pacientii cu aceasta boala neceista si tratament complementar, menit sa inlature simptomele si sa corecteze dezechilibrele de fluide si de electroliti.

Distribuie acest articol!

Articole recente

Lasa un comentariu

© 2017 Medicina 101 – Boli, Simptome si Tratamente. Toate drepturile rezervate. Articolele de pe acest site au caracter informativ. Nu incercati sa va autodiagnosticati sau sa va tratati pe baza informatiilor citite, intrucat multe boli au simptome comune, dar tratamente diferite. Pentru orice problema medicala adresati-va doar cadrelor medicale specializate.. Statistici T5